VALORIFICAREA TURISTICĂ A VULCANILOR NOROIOŞI DIN ZONA BOZ-DOŞTAT

Abstract

Touristic exploitation of the mud volcanoes from Boz-Doştat area. There is a 20 mud volcanoes area in the south-western part of the Secaşelor Plateau at the north- eastern end of the Boz village, in the bottom land of the Doştat valley. There are good conditions for appearing of the mud volcanoes phenomenon in Secaşelor Plateau: Neogene layers of clay, marl and sand, anticline-syncline folds, fractures and gas-bearing layer. They have small dimensions and low activity because of the low flux of gas. The biggest one is Yellow Eye. The mud is yellow with dark blue streaks and salts. The mud volcanoes phenomenon from Boz-Doştat area hasn’t the amplitude of the Berca-Arbănaşi one, so it has a low touristic attractiveness but its value can increase by integrating it in a touristic tour of the Sebeş area. 1. Caracterele geografice ale vulcanilor noroioşi din zona Boz-Doştat 1.1. Poziția geografică În partea de sud-vest a Podişului Secaşelor, la 45o57'10'' lat N şi 23o48'10'' long E, la capătul de nord-est al satului Boz (comuna Doştat), se află un areal cu circa 20 de vulcani noroioşi. Această zonă este situată în lunca de pe stânga râului Doştat, la cca 300 m altitudine. Vulcanii apar de la ultima{caret}ele gospodării ale localnicilor din Boz până la o distanţă de aproximativ 700-800 m pe direcţie nord-est, paralel cu drumul spre Doştat. Terenul este proprietatea Consiliului Local şi este folosit ca păşune (fig.1). Accesul în zonă se face pe DN1-7 (E81) din Alba Iulia spre Sibiu până la bifurcaţia spre Cunţa (31 km), de unde urmează DJ până în satul Boz (10 km). 1.2. Morfologia terenului Pentru a pune în evidenţă condiţiile ce au favorizat apariţia vulcanilor noroioşi în zona Boz-Doştat, trebuie analizate condiţiile geologice ale Podişului Secaşelor. Acesta este subdiviziunea sud-vestică a Bazinului Transilvaniei, cu altitudini între 300-500 m, care se află cuprins între valea Mureşului la nord, culoarul Apold la sud, văile Sebeşului şi Mureşului la vest şi valea Vişei la est. Fig. 1. Zona vulcanilor noroioşi Boz-Doştat G. Vancea Prezenţa izvoarelor ascendente de luncă se pare că au un rol important în existenţa vulcanilor noroioşi la Boz, deoarece în perioadele ploioase se observă o activare a acestor izvoare şi implicit a vulcanilor. Vulcanii noroioşi reprezintă un fenomen ce dă originalitate luncii Doştatului. Localnicii le numesc “rodine”. Există un număr de circa 20 vulcani noroioşi (fig.3) 2. Potenţialul turistic al vulcanilor noroioşi de la Boz-Doştat şi integrarea lor în circuitul turistic al zonei Sebeş Pentru a vedea modul în care vulcanii noroioşi de la Boz-Doştat pot fi valorificaţi din punct de vedere turistic, trebuie făcută o comparaţie între poteţialul turistic al acestora şi a celor de la Berca - Arbănaşi din Subcarpaţii Curburii în curs de amenajare. La Berca-Arbănaşi conurile principale au înălţimi până la 7-8 m înălţime, ce au pe ele conuri secundare sau doar cratere deschise în con, iar împrejur apare un peisaj “deşertic” cu ravene adânci (fig.7). La Boz conurile sunt între 0,5 – 1,5 m, deci foarte aplatizate, fără conuri secundare, într-o zonă de luncă mlăştinoasă (fig.8). Arealele de la Berca-Arbănaşi (Pâclele Mari şi Pâclele Mici) sunt spectaculoase şi constituie un obiectiv turistic de sine statător, adică cu un flux turistic ce nu depinde de obiectivele învecinate. În schimb arealul Boz-Doştat trebuie integrat într-un circuit turistic al zonei Sebeş și, bineînţeles amenajat. Amenajarea ar presupune:  reasfaltarea drumului de acces până la Doştat, care în prezent este deteriorat, şi întreţinerea lui; cărări din plăci solide care să marcheze zonele uscate spre conurile vulcanice, deoarece vegetaţia luncii permite greu observarea lor;  s e m n a l i z a r e a cor espun z ă t oa r e a obiectivului turistic încă de la drumul naţional;  la marginea arealului un chioşc cu  materiale promoţionale;  promovarea zonei pe site-urile turistice. Circuitul turistic ar putea cuprinde 3 zile:  prima zi - vizitarea centrului istoric Sebeş (Biserica evanghelică, muzeul) şi rezervaţia geologică Râpa Roşie, cu o noapte de cazare în Sebeş;  a doua zi - vizitarea conacului Bethlen (sec. al VIII-lea) din Cut, a Bisericii evanghelice din 1461 de la Vingard şi Cetăţii săseşti fortificate din Câlnic, cu o noapte de cazare la popasul turistic de pe valea Doştat. Acest popas oferă turiştilor posibilitatea de a pescui în lacurile amenajate în luncă şi de a-şi petrece timpul, vara, la o picină în aer liber. Cazarea se face în mici case de lemn, o parte din ele cu baie proprie;  a treia zi – vizitarea Bisericii evanghelice din Boz şi a vulcanilor noroioşi de la ieşirea din Boz.