ROLUL FACTORULUI BIOPEDOLOGIC ÎN EVOLUŢIA VERSANŢILOR TÂRNAVEI MARI ÎNTRE COPŞA MICĂ - BLAJ

Abstract

Este important să se prezinte solurile pentru că asupra lor acţionează direct majoritatea agenţilor subaerieni, ele fiind supuse primelor procese, pentru că ele protejează roca şi de rezistenţa lor depinde ritmul proceselor de versant. În general solurile s-au format sub un covor vegetal lemnos, dar odată cu defrişarea ele au suferit o serie de transformări. Roca a avut un rol deosebit în formarea tipurilor de sol alături de factorii bioclimatici. Pe interfluviul dinspre Târnava Mică predomină solurile silvestre brune, iar pe versanţii dezvoltaţi pe marne se întâlnesc pseudorendzinice, Mare solurile brune argiloiluviale, brune eumezobazice şi solurile luvice formate iniţial sub pădurile de gorun. O largă răspândire prezintă şi solurile negre clinohidromorfe (sau soluri negre de fâneaşă) pe versantul stâng al Târnavei Mari de la Valea Spătacului spre Blaj, întâlnite în asociatie cu solurile cerzozoimoide şi brune molice care se găsesc îndeosebi pe terase şi pseudorendzinele. Pe versanţii puternic înclinaţi predomină regosolurile şi solurile erodate, cu apariţia la zi a depozitelor sedimentare din subsol (argile, marne, nisipuri). Sunt porţiuni în care regosolurile sunt acoperite de pădure. Tot sub plantaţiile de pădure se găseşte solul brunluvic (podzolit) format pe argile, nisipuri şi luturi pe terenuri mai slab drenate, aflate sub influenţa unei cantităţi mari de apă. În lunci s-au format soluri aluviale, care pe alocuri sunt slab salinizat, ca urmare a spălării unor depozite marnoase cu intercalaţii de săruri. Solurile silvestre brune prezintă o slabă rezistenţă la eroziune, formate fiind pe marne şi argile, ele redau scurgerii cea mai mare parte din cantitatea de apă căzută sub formă de precipitaţii. Solurile pseudorendzinice sunt reci, plastice şi vâscoase în stare umedă, iar când sunt uscate – foarte compacte şi cu crăpături, favorabile alunecărilor superficiale. Sistemele agro-culturale şi amenajarea terenurilor de pantă au o influenţă deosebită asupra stratului de sol, înlăturându-se în mare parte eroziunea, dar introducând modificări topoclimatice în regimul termic al solului, în cel al apei faţă de terenurile neamenajate în terase. Astfel, poluarea din apropierea Copşa‑Mică influenţează solul prin creşterea acidităţii, introducerea de microelemente în exces şi modificări ale structurii, afectând fertilitatea şi productivitatea; fauna şi flora sunt, de asemenea, influenţate. În concluzie, solurile din lunci şi terase pot fi afectate de poluarea industrială, ceea ce poate reduce fertilitatea terenurilor utilizate pentru cultură şi păşuni.