APULUM, CASTRUL LEGIUNII XIII GEMINA

Abstract

APULUM, CASTRUL LEGIUNII XIII GEMINA prof. Melania Hanciu Şcoala Generală nr. 8, Alba Iulia Aşa cum arată interviul dr. Vasile Moga de la Muzeul UNIRII din Alba Iulia, debutul vieţii romane la Apulum este legat (106-275) de prezenţa permanentă a efectivelor Legiunii XIII Gemina care, din ordinul cuceritorului Daciei, împăratul M. Ulpius Traianus, îşi va edifica, pe cea de-a treia terasă a Mureşului, o fortificaţie de tip castrum stativum. Din informaţiile unor din cei mai cunoscuţi tacticieni şi strategii militari romani, orice castru era considerat un adăpost pentru învingător şi un refugiu pentru cel învins, era construit după un model unic care rămâne acelaşi şi în toate circumstanţele şi locurile şi, mai mult, reprezenta pentru cel care îl locuia (Miles Romanus) un oraş improvizat. Forma castrului de la Apulum era de veche tradiţie, din timpul republicii romane, adică era pătrat cu laturile de 440 x 440 m. În evoluţia sa, castrul a avut iniţial o fază de lemn şi pământ (epoca lui Traian), şi apoi una din piatră (după domnia lui P. Aelius Hadrianus), cu blocuri paralelipipedice, extrase din carierele de calcar de la Ighiu. Un fapt istoric trebuie pomenit ca deosebit de important, anume că după retragerea stăpânirii romane din Dacia, castrul a fost readaptat la condiţiile evului mediu, devenind, în intervalul veacurilor XII-XVIII, prima cetate medievală a Albei Iulia. Cercetările arheologice din ultimii doi decenii au scos în evidenţă câteva din elementele sistemului defensiv pe plan local: valul (Agger), zidul de incintă din blocuri aşezate în maniera Opus Quadratum prinse cu mortar hidraulic, drumul de rond al soldaţilor, aşa numita Via Sagularis cu înregistrarea stratigrafică a unor refaceri succesive, câteva dintre barăcile ce adăposteau efectivele militare, şi altele. Prezenţa permanentă a Legiunii XIII Gemina la Apulum a reprezentat şi un puternic aport la romanizarea acestui teritoriu ce va deveni treptat, sub influenţa civilizaţiei latine, o veridică copie a Romei.